De ce nu avem tineri în politică

Plângem că de 32 de ani ne conduc niște lipitori, ne complacem că ăia sunt apoi dăm vina tot pe politic și uneori pe noi, că asta votăm.

Mândruță tot țipa pe la radio că nu trebuie să ne mai plângem, să candidăm dacă vrem schimbare, corect..doar că….

O să fac aticolul ăsta prin mine, prin ce am trăit, nu ce povestesc alții.

Tânăr și cu o poziție bună în privat, am ales să mă implic în comunitatea locală odată cu apariția copilului.

Nu mă gândeam la politică, ci doar să pun presiune pe administrație să facă lucrurile cum trebuie.

Pentru că mai știu și eu câte ceva cu social media, am ajuns repede la populație si niște lucruri s-au întâmplat.

Pentru că deja eram vizibil și credibil, am fost abordat de USR, am ezitat multă vreme.

Am acceptat să intru în politică pentru că aveam șansa ca o postare pe facebook să devină HCL.

Am găsit oameni dornici dar fără coordonare, prin experiența profesională am încercat și în zona asta.

Lucrurile mergeau, se gândeau soluții pentru comună și populație, se făceau adrese mereu către primărie.

Fenomenul căpătase amploare iar Primarul Niță se alertase, îmi surâdea ideea, doar că am înțeles mai târziu greșelile.

Eu, un tânăr cu licență în Studii Europene iar acum și absolvent în Dezvoltare Regională, cu poziție de management într-o companie de top, aveam să aflu că nu știu nimic despre politică.

Niță nu m-a contrat niciodată, nici oamenii lui de bază. Era prea greu să își trimită oligofrenii 1 vs 1 cu mine pentru că știam tot ce mișca în primărie.

A jucat perfect, m-a ignorat, însă a pus armata de înjurători de familii și căutători de oase să mă doboare.

Au încercat, au încercat, au vrut inclusiv prin companie, nu au reușit. Așa că au făcut ce știu ei mai bine, au cumpărat din interior.

Din interior era mai greu, erau oameni noi, dar din PLUS era la îndemână. Primul episod a fost când Șandru de la Plus a fugit la PNL, atunci trebuia rasă toată ramura lui, dar nu.

Filiera a venit și în a doua cea mai bogată comună din țară, l-au înfipt pe Toma Covid-19 Presa Plătită și pe …S….îl las că iar mă plânge pe net.

De aici lucrurile au devenit foarte personale pentru mine, eram vânat și contrat în orice. Evident, cu concursul unora din USR (nu au făcut asta intentionat, au fost doar naivi).

Așa că din cea mai puternică poziție în alegeri am făcut compromisuri ca alianța cu ei să meargă.

Se spune că politica e compromis, este, dar nu așa…pentru că am renunțat la prea multe, o să explic pe final.

Pentru că totuși nu dispăream, chiar dacă m-am dat din poziția 1 pe 7, au început diverse sesizări la Comisia de Integritate a USR pe motiv că acum 13-15 ani postam versuri HH (cine știe cKy.ro, eu făceam recenzii și am promovat mare parte din rapperi României de azi).

Apoi că bere pe uliță, că sunt prea agresiv cu primarul, că chestii.

Am apărut în presa de casă a PNL, mi-a fost atacat job-ul, familia și chiar am fost amenințat în plină strada la 50 de metri de casă.

Am trecut peste toate, dar am cedat la interni…și atunci am plecat din Politică și USR.

Nu am renunțat la comunitate, la asta nu renunț și cât pot să îmi aduc aportul, o voi face.

Toma Necredinciosul a trădat între timp cu un job obscur pe achiziții printr-o primărie PSD ca să ia statut de funcționar, acum se ocupă de achizițiile operei din Iași..ahâm..trăiască Iuda Șandru.

Acum să revin la titlu. În toată aventura asta am renunțat la toate proiectele personale, iar asta a rezultat inclusiv pierderi mari financiare.

Dar din toate, îmi pare rău că mi-am șters câteva bloguri, printre care ăsta și cKy.ro care era din 2008 activ.

Nu știu dacă unii înțeleg, dar un blog din 2008 până azi e ultra valoros..am renunțat la ele pentru Miroslava, pentru a face ceva, ajungând să mă înjure toți mucoșii.

Apropo, niciodată, nimeni (și am fost peste tot) nu a avut tupeul să îmi vorbească în fața cum o ardeau cu conturi fake pe net.

Deci, de ce să intre tinerii în politică? Să se ia de urechi, cu cine? Pentru ce? De ce?

Dorința mea e să îmi văd de dezvoltare, acum cu Masterul ăsta sunt și mai pregătit să ajut comuna, țara, dar la bloguri și opinii nu voi mai renunța niciodată, indiferent cine îmi cere, nu voi mai șterge nimic, niciodată!

Intră în politică, dar întâi vezi cât ești dispus să lași de la tine!