Se rezolvă traficul din Iași?!

Am scris de foarte multe ori despre soluțiile traficului din Iași și în general a orașelor mari.

Este clar că totul ține de voința politică și de tupeul primarilor, pentru că în primă fază va fi deranj la populație.

Am scris aici despre soluții. De data asta este posibil să avem o rezolvare forțată dacă primarii nu au tupeu.

HotNews scrie despre Legea mobilității urbane care va obliga toate orașele reședință de județ să scadă poluarea.

Să enumerăm și orașele obligate să introducă ZNSE până în mai 2025, deci care în 2024 deja ar trebui să demareze studiile și dezbaterile publice care vor contura zona restrictivă care va intra în vigoare la termen: Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești și Timișoara. Conform legii, orice altă municipalitate care dorește să implementeze o zonă restricționată pentru traficul auto o poate face, dar fără să aibă această obligație.

A, era să uit, legea este posibilă să nu zic obligatorie datorită mult blamatului PNRR pus de USR pe rol.

Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă definește acest domeniu ca fiind unul care asigură cadrul strategic și operațional pentru corelarea dintre planificarea și dezvoltarea urbană și transportul de persoane și de mărfuri la nivelul cartierului, orașului și la nivelul teritoriului. Tocmai despre asta este și legea, adoptată ca jalon de îndeplinit în cadrul PNRR.

Și o vor face prin lege :

1. Restricții pe baza normei de poluare și taxă pe acces. Cam ce am tot zis și eu – inele de taxare iar euro 2-3 fără acces în oraș sau pe baza unei taxe de poluare. Frumos la intrare în oraș faci parcări și le conectezi cu trasportul în comun.
2. Benzi unice pentru mijloacele de transport – asta până la 1 noiembrie 2026. Deci adio „mi-e frică să o dau că nu mă mai votează”. Asta îi va obliga pe primari să accelereze dotarea parcului auto.

– 90% dintre terenurile cu utilizare rezidențială să aibă acces pietonal la transport public;

– instituțiile de învățământ, medicale, pentru vârstnici și comunitare să fie situate pe o rază de 300 de metri față de o stație de autobuz, de troleibuz, de tramvai, de tren ori metrou, existentă sau propusă;

– distanța între stațiile de autobuz, troleibuz și tramvai din localități să fie amplasate la o distanță de cel mult 400 de metri una față de alta;

– 60% din populație să fie situată la mai puțin de 500 de metri distanță față de o linie de transport public care să aibă o frecvență de cel puțin 20 de minute.

Așa cum am zis în articolul precedent, acum e lux la Iași. Pe Nicolina ai două benzi + una unică, dar în alte cartiere unde va trebui să treci de la două benzi la una sau ai doar o singură bandă, să vezi ce frumos vor lăsa oamenii mașinile acasă.

Pentru îndeplinirea acestor ținte, cele 12 municipalități de rang 0 și I trebuie să dezvolte sisteme care să culeagă date localizate (GIS) necesare planificării rutelor de transport public, să le integreze cu documentațiile de urbanism aprobate și să țină o evidență statistică a deplasărilor pe care cetățenii le fac în teritoriu. Așadar, analizele de trafic care se fac odată cu realizarea/actualizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă trebuie înlocuite cu seturi de date de mobilitate urbană care trebuie colectate și actualizate trimestrial. Primarii care vor reuși să strângă aceste date vor putea modela oferta de mobilitate, în special proiectele de infrastructură și transportul public, astfel încât să răspundă în mod direct nevoilor de deplasare a locuitorilor.

Până la 31 decembrie 2027, aceleași municipii de rang 0 și Bucureștiul au obligația să implementeze sisteme de transport inteligente pentru managementul traficului pentru prioritizarea transportului public (senzori cu undă verde pentru semafoare), sisteme de management al parcărilor, dar și aplicații-sisteme care să ofere posibilitatea planificării călătoriilor, informarea călătorilor în timp real, constatarea abaterilor sau eliberarea de bilete electronice.

Deci, există speranță!!!!