Home » Galati - Stiri » Cel mai urât cutremur trăit în 27 de ani

Cel mai urât cutremur trăit în 27 de ani,şi am trăit câteva.
Să înţelegeţi de ce a fost cel mai urât, dacă aţi trăit vreodată o să mă întelegeţi.

Eram în sala de cinema în Buzău, ne uitam la The Hunger Games.
Au început uşor scaunele să se bălăngăne, iniţial am vrut să îi zic celui de lângă mine să nu mai dea din picioare, apoi am zis că urcă oamenii pe scări, am întors capul şi mi-am dat seama că e cutremur.

Nu mi-a fost frică de cutremur însă mi-a fost frică de o stare generală de panică, oamenii deja începeau să tremure, era o fată lângă noi care puţin mai avea şi tipa. Mă gândeam „Bă dacă intră asta în panică în secunda doi toată lumea se va călca în picioare” . Mi-e frică de mulţime şi de panica mulţimii, e mai periculoasă decât cutremurul.

După cutremur m-a apucat o stare de frică intensă, la 10 minute de la cutremur în toată sala a început să sune telefoanele. M-a sunat mama şi nu o auzeam, imediat a picat reţeaua, după ce şi-a revenit am primit 3 mesaje din Galaţi cu „Sunteţi bine?” ….deci deja îmi închipuiam că afară s-a dezlănţuit iadul iar noi nu ştim ce naiba se întâmlă. Era şi uşor de indus o astfel de imagine , în film tocmai rula un cadru cu clădiri dărmate.

Mi-am păstrat calmul, după film toată lumea îşi suna rudele dar ciuciu reţele. Am reuşit să vorbesc cu maicămea la Galaţi şi mi-a spus că frate-miu a fost norocos, dormea iar vitrina a cazut fix până la marginea patului.
Mă gândesc că norocul lui a fost că dormea, dacă nu dormea şi simţea cutremurul s-ar fi ridicat din pat iar atunci acea vitrină ar fi căzut peste el.

Am mai înteles că într-un bloc din Galaţi la etajele superioare (9-10) s-au spart geamurile, s-au oprit şi curentul în TG. Bujor.

Frica mea de reacţia celor 150 de persoane din cinema este cu atât mai mare cu cât realizez că noi nu avem o educaţie în acest sens, nu ştim cum să reacţionăm în situaţii de panică, în mulţime, la cutremur, la incendii.

Astăzi lejer am fi putut muri călcaţi în picioare dacă cineva ar fi instaurat panica în cinema!

, , , ,
SHARE WITH FRIENDS:  
        
          

commentscomments

  1. Gabriel Ursan spune:

    Cea mai proastă parte la tot ce ai povestit e că ai fost și la un film nasol 🙂

  2. Ana spune:

    Ai mare dreptate şi asta discutam şi noi după cutremur: că ni se predau la şcoală o groază de rahaturi pe care nu le folosim vreodată în viaţă. Dar cum să procedăm în asemenea situaţii – oriunde ne-am afla – încă nu am fost învăţaţi.

    • cKy spune:

      Ar mai fi câteva chestii de învăţat în şcoli, cum ar fi şcoala de şoferi predată la cursuri timp de 1-2 ani nu o lună de zile.

      Habar nu avem să reacţionăm , mă uitam la astfel de documentare şi am văzut că cele mai mari pagube în situaţii de panică le provocăm noi!

  3. Lospa spune:

    Bine ca nu era film apocaliptic :)).
    La mine n-a fost asa de grav, acasa, putina spaima, atat.

  4. VASI le R spune:

    La mine nu s-a simţit deloc. Am aflat de cutremur de pe Facebook. Mai pe deal s-a simţit puţin…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Name *
Email *
Website

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.