Mă uitam acum că nu am mai publicat nimic de prin februarie 2025, a fost un an dificil și pe alocuri mi-a mâncat tot cheful să mai scriu ceva.
A fost un an dificil cu multe sentimente extreme și schimbări majore, poate o să le public cândva în detaliu dar acum nu, cu siguranță nu.
Imboldul publicării de azi mi-a venit cumva de la Marius cu independența financiară.
În 2025 am trăit pe viu ce înseamnă să ai un buget de siguranță, deși majoritatea spun că trebuie să te susțină minim 3 luni, eu aveam nevoie de mai mult și m-a ținut fix până la prima încasare.
Un scurt review pentru 2025 :
- Am plecat de la Digi după 14 ani, a fost un carusel de emoții și sentimente, furie câteodata. Dar poate voi scrie pe alocuri cândva (nu motivele ci trairile).
- Înaintea plecării am ajuns într-o zonă fără venituri sustenabile, de aici și nevoia unui buget mai mare de urgență.
- Decizii – dacă nu plecam mai repede riscam să epuizez bugetul și să ajung în situația de a accepta orice poziție.
- Am experimentat piața de HR din postura candidatului, am vorbit cu mulți oameni de HR și am înțeles niște lucruri, cum ar fi: să nu mai închid/refuz niciodată o discuție cu un recruter, cum triază unii acum candidații și foarte important pentru mine, cum mă vede piața. Din păcate sau din fericire (nu îmi dau seama încă), piața mă vede senior și supracalificat, așa că unii nu te sună că nu au buget, alții nu te sună considerând că nu au buget pentru tine.
- Am trecut de la angajat la SRL, am zis că dacă tot s-a produs schimbarea asta, acum e momentul să încerc calea asta. Aveam și înainte un PFA dar nu e același lucru. Din PFA făceam ce mai făceam pe aici, nu trăiam exclusiv. Acum trebuie să învăț cât mai multe despre contabilitate, SRL și altele.
- Caut soluții să scalez SRL-ul și pe alte coduri CAEN, chiar dacă eu am clar ce am de făcut, acum mă gândesc să dezvolt și alte mici business-uri pentru familie.
- Mi-am luat mașină 🙂 – nu am mai deținut o mașina de vreo 8 ani, nu a fost nevoie. Acum am trăit iar experiența mersului la mecanic, făcut crize când vezi cât costă cauciucurile :)), asigurarea etc.
- Anul acesta nu am avut curajul să mai fac vreun concediu, am mers câteva zile la noi la mare înainte să încep in noul rol.
- Am intrat în IMOBILIARE – urmăream piața, mereu am urmărit piața. Am calculat potențialul și dacă m-aș simți bine în domeniu. Până acum se pare că este ok.
- Probabil din imobiliare voi începe să scriu iar și pe blog, având deja mai multe articole despre investiții, acestea merg perfect în categoria respectivă. Acum pot să spun că văd mai bine multe lucruri, intrând în contact cu mulți jucători.
- Tot la schimbări, m-am mutat la Hidroelectrica de la Digi 🙂 – e tot schimbare 🙂
- Am învățat că din piața imobiliară văd mai bine starea economică a populației, credeți-mă că stăm bine, dar asta într-un alt articol, să pun și cifre, altfel îmi apar cei cu „unii se culcă flămânzi”.
- Am ignorat mereu TikTok dar acum îl analizez profund și îmi dau seama că a devenit cam principalul canal de social media pe care să îl lansezi un business.
Cred că mai sunt multe de scris dar nu îmi vin acum. Mă gândesc la 2026, în mare știu cam ce am de făcut dar să vedem cum le voi face. Țintesc doar sus și pe termen lung, cred că cea mai mare lecție din 2025 e asta : Nu sta legat niciodată într-o bulă/idee/companie, caută să ramifici competențele tale încât să ai mai multe picioare de siguranță.
Mi-am promis că nu mă mai atașez emoțional niciodată de un business/angajator/idee, cred că asta m-a ținut cel mai mult pe loc. Deși, un fost coleg mi-a spus (și are dreptate), că dacă nu eram atașați, nu puteam duce atâția ani!
Cam atât, văd când voi publica următoarele articole! Nu de alta dar aș avea multe de spus din zona imobiliarelor și a investițiilor și chiar despre mulți influenceri din zona asta.
Parca sunt eu in 2016 cand am plecat de la job. A fost cea mai buna realizare pentru mine, desi… nah, piata era un pic mai in crestere fata de ciudateniile de acum.
Dar sigur se vor lega lucruri.
Nu sunt genul care să îmi plâng de milă și să sau prea mult în nostalgie, nici nu îmi permit să fac asta, având un copil de întreținut.
„La munca, nu la intins mana”
Frumos articolul. Și eu am tot 14 ani la locul de muncă, fiind și primul să zic așa. Mult noroc în continuare și un an nou cu bucurii și împliniri.
Ohoooo long time no see :))