Ieri dimineață m-am trezit ca niciodată la 7:20. Aveam o poftă nebună de scris, aveam zeci de idei pentru toate blogurile mele, aveam chestii de făcut. Un titlu „Un club din bucurești a ars” îmi apare în față, trec mai departe fără să îl citesc, crezând că e ceva ce vedem mai mereu la televizor.
Apoi deschid facebook și o avalanșă de panică mă cuprinde. Pe măsură ce acumulam informații eram tot mai împietrit, deveneam tot mai inutil și mă încercau emoții greu de descris.
Nu am crezut niciodată că un eveniment care nu implică apropiați de ai mei mă va doborâ în halul ăsta.
Ieri pur și simplu am fost absorbit de televizor, ca un narcoman nu mă puteam desprinde de doza mea, doza de de emoție creată.
Da, am dat câteva share-uri pe facebook, dar într-un dialog nu cred că m-aș fi descurcat să rostesc două cuvinte logice.
Am încercat pe tot parcursul zilei să mă desprind, să mă pun să scriu pe blog însă îmi era teamă că pe laptop voi avea un acces mai mare la valul de emoție.
Am încercat să mă apuc de alte treburi pe care le am pentru job, dar acestea implicau laptop-ul. Abia târziu în noapte am fost capabil să schimb programul tv. Eram conștient că trebuie să adorm și trebuie să o fac cu alte imagini în cap, a ajutat asta.
Sper să fie ultimul articol pe subiect. Nu vreau să scriu acum despre vinovați, aștept anchetele. La prima vedere este clar ce s-a întâmplat.
Voi cei care citiți aceste rânduri, lasați răutățile, lăsați prostiile cu Dumnezeu a vrut. Dacă tu crezi în Dumnezeu, atunci să știi că el ți-a dat liberul arbitru pentru a nu fi mai mult de o marionetă, ce s-a întâmplat a fost eroare umană.
Dacă nu crezi în Dumnezeu, la fel nu îl aduce în discuție. Dacă nu crezi în el atunci de ce îl invoci în astfel de subiecte? Ce treabă ai cu el dacă tot nu crezi în el?
Dacă ești sectant, roagă-te la ce vrei tu dar ocolește subiectele astea.
Încărcătura emoțională este copleșitoare, nu e momentul să îți dai cu părerea. Probabil toți am facut-o, eu mi-am dat cu părerea în primele clipe și am greșit. Pentru că nimeni acum nu are nevoie de părerea mea, nu e timpul pentru dezbateri, nu acum trebuie să căutăm vinovații, cel puțin nu noi ci organele abilitate.
Noi, noi am putea ori să privim ori să ajutăm, în oricare din cazuri am ajuta mult mai mult de cât dacă am face anchete pe facebook.
Renunțați la aberații ca „S-a întâmplat că era club de rockeri, dacă era de manele nu se întâmpla” , lăcomia și prostia este omniprezentă. Crezi că în clubul de manele lucrurile stau altfel? Că lăcomia nu este și acolo prezentă? Când își bagă cuțite în ei în cluburile de manele, nu am auzit pe nimeni să invoce divinitatea. Să spună că Dumnezeu a vrut asta pentru că se promovează curvăsăraia, dușmănia și banii.
Dacă tu crezi că te simți mai în siguranță mergând într-un club de manele, rap, pop, dance ce vrei tu, analizează puțin clubul de când intri și până ieși și ai să vezi că peste tot este la fel.
Pe lângă orice control care se impune în orice construcție, avize și alte chestii legale existente ce nu sunt aplciate, ne mai trebuie un lucru. Educația în școli care să vizeze astfel de dezastre. Să învățăm și să exersăm de mici cum să ne comportăm în astfel de momente, cum să ne organizăm, cum să ne păstrăm calmul și să supraviețuim. Cel mai mare dușman in cazul de față a fost panica!
Gânduri bune pentru cei ce se luptă acum să supraviețuiască, Dumnezeu să-i odihnească pe cei adormiți.
Ce am simtit a fost de nedescris, ieri nu am fost bun de nimic toata ziua, desi imi planificasem sa scriu mult, atat pentru bani cat si pentru site-urile mele. Cel mai rau a fost sa citesc sau chiar sa aud din gura unor apropiati cuvinte pline de ignoranta. Probabil ca m-a afectat asa tare si pentru faptul ca am in lista o gramada de prieteni de prin tara, iar unii dintre ei chiar frecventau acel club, fie ca si clienti, fie ca si artisti. Mai mult, chiar ma invitase unul dintre ei cu o zi inainte in Colectiv la lansarea albumului lui Cedry2k si chiar ma gandeam serios sa ma duc pentru ca nu am mai fost niciodata la Cedry2k. In fine, toata ideea e ca trebuie sa invatam din ceea ce s-a intamplat si nu sa aruncam vina in stanga si in dreapta. Se putea intampla oricui, avand in vedere ca foarte putine cladiri din romania sutn construite in asa fel incat sa protejeze oamenii in caz de incendiu.
Nu cred că țara noastră s-a mai întâlnit vreodată cu un asemenea val de emoție din 2000 încoace.
Eu zic un singur lucru, mai bine nu te uiți la tv decât să vezi tot felul de chestii deprimante, și așa ceva vezi zi de zi.. nu doar odată cine știe când.
Evit sa ma uit la stirile de la ora 5, pentru ca ma deprima. Dar in situatia de fata e ceva ce ne priveste in mod direct sau indirect pe toti si oricat de deprimant ar fi, am incercat sa citesc, sa ascult si sa vad tot ce se poate despre acest incident. Compasiunea pentru persoanele implicate e mai profunda decat sentimentul de deprimare. Am pierdut si eu un prieten intr-un accident stupid si stiu ce inseamna sa pierzi pe cineva din cauza neglijentei altcuiva.
Si eu am ramas uimit de ceea ce a avut loc in tara. Am inteles tragedia, inca nimic nu e clar, dar pentru mine, presa romaneasca e la un nivel foarte jos. Majoritatea posturilor TV si site-urile de stiri profita la maxim si scot unele articole mincinoase.
Presa…e la fel, nu poți avea prea multe pretenții. Am văzut 2 posturi care și-au respectat blazonul și au mers profi, în rest alții au chemat copii orfani pe la tv. Mă aștept și la Măruță!