Între civism, politică și mai dă-i dracului pe toți

Se cam fac vreo patru ani de când am ales să mă implic civic în comuna de domiciuliu.

Am reușit să schimb câteva ceva, puțin, nu prea poți dacă nu ești acolo, dacă nu poți negocia direct.

Ușor, ușor am crescut, oamenii mă recunosc. Mi-aș fi dorit să rămân în zona civică, dar prea multe nu poți face.

Și așa intervine componenta politică, nu poți la nesfârșit să aduni oameni, să faci petiții, să fii avertizor.

Așa că am încercat să fac pas politic. Am ales USR în 2020 pentru că mă indentificam cu ei și era decizia normală.

Doar că, unde căutam eu corectitudine, nu a existat. Fix partidul drag m-a umilit, executat și scuipat direct.

Mai dă-i dracului pe toți mi-am zis de multe ori, am zis că renunț la tot, la politică, la civism, la orice.

Am zis că mă întorc aici, pe proiectele mele, pe ce îmi place și să se descurce fiecare.

Doar că nu pot, de câte ori văd o nevoie, o urgență, nu pot să nu mă implic și uite așa ajung în același cerc.

Civism – Politică – Dă-i dracului?

După atâția ani în care am văzut și partea politică dar și cum funcționează lucrurile, mi-am dat seama că trebuie să fiu mai practic.

Îmi aduc aminte de un curs la locul de muncă, unde reieșea că cei mai performanți oameni sunt ăia care implementează.

Nu stau să calculeze 30 de mii de posibilie probleme că se renunță la proiect/idee.

Și atunci am învățat că o acțiune e mai bună decât lipsa ei, la o acțiune pot repara eventuale probleme.

Dacă nu faci nimic, nu ai ce repara.

Și mă întorc la politică. Sunt prins în secunda de față într-o dilemă dar cumva cred că știu ce e de făcut.

PNL este puterea executivă, adică ăia care pot implementa o necesitate cerută.

Dar, PNL nu e cel mai curat partid și cum sunt la putere, sunt și cei mai înjurați.

Dar concret, dacă ai ceva de rezolvat, o școală, o stradă, la ei trebuie să mergi!

USR ar fi cei integri, dar nu sunt cei mai eficienți. Lipsește mult know how, e mult flower-power acolo.

E un „hai să facem! DA!” „De cand? De Mâine!”, „Mâine începem! noi trebuie?”

Mai mult, în 3 ani de când am plecat, au respins mereu ideea de a reveni, pentru că sunt incisiv.

Când am ajuns la diperare în problema câinilor fără stăpân, m-am adresat direct primarului.

S-a deplasat a doua zi personal și văd că a rezolvat în mare, în punctul indicat.

Printre altele, am atins și subiecte ca scoli, trotuare, transportul public, etc.

Primarul mi-a promis că am ușa deschisă să vin să discutăm ori de câte ori este nevoie, să analizăm orice proiect.

Oamenii mă vor înjura, foarte probabil, dar nu sunt dator USR, PNL și nici oamenilor.

Când am ales să mă implic, am ales pentru a face o școală, pentru a moderniza un drum, pentru a ridica calitatea vieții.

Și atunci întrebarea este : Să o lași de gard și să urli la nesfârșit doar pentru a nu colabora cu puterea?

Putere pe care ai criticat-o și continui să o critici ori de câte ori este nevoie.

Sau să nu uiți scopul inițial „să crești calitatea vieții”, să treci peste orgolii, îți păstrezi principiile și obții proiecte pentru comunitate?

Ok, unii sunt corupti dar pot face, ceilalți nu sunt corupți dar nu pot face!

Acel „nu pot face” nu îl atribui faptului că nu sunt ei la putere ci lipsei totale de acțiuni coerente si concrete.

Dacă rămân civic și asociat în imaginea populației cu USR (pentru că nu mai sunt la ei de 3 ani),
practic e ca acum, mici realizări și multă energie irosită.

Dacă propun proiectele către primar, chiar dacă se și fac, mă înjură alții că m-am dat cu dușmanul.

Sau mă întorc la ale mele și las pe alții să se zbată, când o fi asfalt, o fi, când o fi școală o fi.

Sunt curios, tu ce ai face dacă ai fi în locul meu? Poți lăsă părerea ta în comentarii.