Zilele trecute eram într-o contradicție pe un grup, eu spuneam că în România acum ești mai bine decât în Italia sau Spania și nu mai merită să pleci.
Am mai scris chestii de genul ăsta, dar mereu în discuțiile astea apar „da, un bogat și 10 săraci” sau „tu nu vezi sărăcia din jur”.
Ba văd sărăcia din jur, am văzut sărăcia și prin alte țări și de aia tot zic că o ducem mai bine.
Mai mult, eu mă uit pe cifre, pe medii. Evident sunt contrazis și la alea că dacă eu am două mere și tu nu ai, iese că avem amândoi câte un măr.
Dar mediile sunt calculate pe mase, e clar că media dă realtatea și tonul.
Spuneam că azi în Italia se câștigă cam pe la 1000€ iar salariul lor minim, am zice că e dublu față de România, dar la ei o cotineață de apartament e 700€ chiria la o oră de Roma. La noi o cotineață similară e la 300€, deci și chiria e la jumătate.
În Spania salariul mediu brut este 1920€, la noi e 7500 lei. Atenție, nu ne mai uităm București vs Vaslui cum nici în Spania nu ne uităm la Madrid vs X insulă, ne uităm la media pe țară.
Un alt avantaj semnificativ este statutul țării, suntem un stat în plină dezvoltare și începem ușor să venim din spate.
Asta înseamnă că vin mulți bani, sunt multe oportunități de antreprenoriat și este loc pentru toată lumea în aproape orice sector.
Dacă ne uităm puțin, ajungem în situația Italiei de acum 15-20 de ani când nu mai aveau forță de muncă. De ce? Pentru că italienii uită că ei rupeau Germania.
Acum și noi aduce nepalezi pe șantiere, food delivery, ospitalitate etc.
Și nu ai cum să zici că o ducem mai rău! Imobiliarele bubuie, vedem că vechimea parcului auto în România este pe la 15 ani și tot scade!
Vedem magazine de lux tot mai dese, vedem la fiecare colț fastfood-uri sau restaurante și nu sunt goale.
Marii retaileri deschid hypermarketuri în areal de sub 2 km și exemplele pot continua la nesfârșit.
E drept că multe bunuri le luăm pe credit, dar asta nu e neaparat un lucru rău, multe state trăiesc pe credit.
De fapt, în SUA totul se face pe credit, concediu, țoale, mașină, totul e pe credit. Doar că există niște diferențe majore
Ăia au dobândă 2% noi avem 11% la un nevoi personale, aici e problema. Dacă am avea dobânzi mai mici, am putea trăi mai bine pentru că banii ăia cu care îmi cumpăr eu mașină, perdele etc țin în viața alte business-uri.
În opinia mea nu merită să mai pleci la muncă în astfel de țări! A, câștigi super bani și vrei să o arzi pe plajele lor, deja e altă discuție asta!
Pai ce inflatie avem noi, ce stabilitate avem noi? Din moment ce ei au inflatie 1-2% si noi avem 7-8 nu e normal sa fie si dobanda peste inflatie?!
Si inainte de criza asta erau la fel pe dobanzi iar noi pe la 6-7.
Am prieteni care daca s-ar duce sa lucreze afara pe meseriile lor ar muri de foame acolo
Daca piata de acolo nu e dezvoltata pe un segment sau e saturata, e clar. Cred ca si la noi se aplica asta. Doar ca nu avem Inca o nisa saturata
Eu am o vorbă: în România actuală mori de foame doar dacă nu vrei să lucrezi. Iar de categoria asta nu mi milă.
Și există, din păcate, și o a doua categorie: pensionarii care chiar ar muri de foame dacă nu ar avea pe cineva din familie să-i ajute.
Ma refer clar la cei cu putere de munca.
Desi, si la pensionari ne putem uita, ce au muncit la viata lor?
Mulți pensionari nu au avut ce lucra pe timpul lui Ceaușescu mai mult decât ce oferea partidul unic. De exemplu, maică-mea, într-un sat din Moldova, destul de departe de oraș, doar la CAP. Adică pe câmp. Astfel că acum are pensia minimă.
Taică-meu, că a mers peste tot în lume și pe timpul comuniștilor, a avut o pensie mai măricică. Dar nu mai e.
Da, în cazul pensionarilor chiar e complicat.
Așa este, cei care au lucrat pe la CAP sau mai era moda ca femeile să fie casnice….
Este un subiect foarte interesant si relevant in contextul actual al emigrarii din Romania. Sunt de acord cu tine ca desi se spune ca in alte tari se castiga mai bine, in realitate nu este intotdeauna asa. Daca ne uitam la cifre si la costurile de trai, putem observa ca desi salariul minim este mai mare in unele tari, si cheltuielile sunt mult mai ridicate. Apreciez faptul ca ai mentionat si statutul tarii noastre, care are un impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si a oportunitatilor de afaceri. Desi se poate discuta ca unele aspecte din tarile mai dezvoltate sunt mai avansate, ar trebui sa ne gandim si la efectele pe termen lung ale emigrarii masive si in ce masura putem contribui la dezvoltarea tarii noastre. Asadar, da, sunt de acord ca trebuie sa ne uitam la situatia noastra si sa constientizam ca este loc de imbunatatire, dar asta nu inseamna ca trebuie sa renuntam la Romania si sa ne indreptam catre alte tari fara sa ne gandim la consecinte.